Ebook Michelangelo ?i opere de art?

Michelangelo, ca ?i Leonardo, a fost un om cu multe talente; sculptor, arhitect, pictor ?i poet, el a realizat apoteoza mi?c?rii musculare, care pentru el era manifestarea fizic? a pasiunii. ?i-a modelat arta desenului, a îndoit-o, a r?sucit-o ?i a întins-o pân? la limitele extreme ale posibilit??ilor. Nu exist? peisaje în pictura lui Michelangelo. Toate emo?iile, toate pasiunile, toate gândurile umanit??ii erau personificate în ochii lui în trupurile goale ale b?rba?ilor ?i femeilor. Rareori î?i concepea formele umane în atitudini de imobilitate sau de repaus. Michelangelo a devenit pictor pentru a putea exprima într-un material mai maleabil ceea ce sim?ea sufletul s?u titanesc, ceea ce imagina?ia sa de sculptor vedea, dar ceea ce sculptura îi refuza. Astfel, acest admirabil sculptor a devenit creatorul, la Vatican, al celui mai liric ?i epic decor v?zut vreodat?: Capela Sixtin?. Profuzia inven?iei sale este r?spândit? pe aceast? vast? suprafa?? de peste 900 de metri p?tra?i. Exist? 343 de figuri principale de o varietate prodigioas? de expresie, multe de dimensiuni colosale, la care se adaug? un num?r mare de figuri secundare introduse pentru efect decorativ. Creatorul acestui vast proiect avea doar treizeci ?i patru de ani când ?i-a început lucrarea. Michelangelo ne oblig? s? ne extindem concep?ia despre frumos. Pentru greci, era vorba de perfec?iunea fizic?; dar lui Michelangelo nu-i p?sa prea mult de frumuse?ea fizic?, cu excep?ia câtorva cazuri, cum ar fi pictura lui Adam de pe tavanul Sixtinei ?i sculpturile sale din Pietà. De?i st?pân pe anatomie ?i pe legile compozi?iei, a îndr?znit s? le ignore pe amândou?, dac? era necesar pentru a-?i exprima concep?ia: s? exagereze mu?chii figurilor sale ?i chiar s? le pun? în pozi?ii pe care corpul uman nu ?i le putea asuma în mod natural. În ultima sa pictur?, Judecata de Apoi de pe peretele din cap?tul Sistinei, ?i-a rev?rsat sufletul ca un torent. Michelangelo a fost primul care a f?cut ca forma uman? s? exprime o varietate de emo?ii. În mâinile sale, emo?ia a devenit un instrument pe care a cântat, extr?gând teme ?i armonii de o varietate infinit?. Figurile sale ne poart? imagina?ia mult dincolo de semnifica?ia personal? a numelor care le sunt ata?ate.